Măsurile preventive sunt măsurile privative sau restrictive de liberate sau drepturi ce pot fi luate în cauzele penale în care există o suspiciune rezonabilă privind săvârșirea unei infracțiuni pedepsite cu înschisoarea, cu scopul de a asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a împiedica sustragerea suspectului sau a inculpatului de la urmărirea penală, respectiv de la judecată.
Măsurile preventive care pot fi impuse persoanei fizice sunt:
- reținerea;
- controlul judiciar;
- controlul judiciar pe cauțiune;
- arestul la domiciliu;
- arestarea preventivă;
Măsurile preventive sunt prezentate gradual în Codul de procedură penală. Având în vedere că dreptul la libertate fizică precum și dreptul la libertatea de circulație sunt garantate, măsurile preventive au caracter de excepție și pot fi impuse numai în condițiile strict și limitativ prevăzute de lege.
Arestarea preventivă poate fi dispusă numai în măsura în care scopurile urmărite prin aceasta nu pot fi atinse prin măsurile neprivative de liberate sau arestul la domiciliu. Reglementarea arestării preventive se regăsește la art. 223 – 240 Cod proc. pen.
În ceea ce privește condițiile care se impun a fi întrunite pentru luarea măsurii arestării preventive, acestea se desprind din analiza coroborată a dispozițiilor art. 202 alin. 1-3 și art. 223.
În măsura în care inculpatul consideră că măsura arestării preventive nu a fost dispusă cu respectarea condițiilor legale, poate exercita calea de atac a contestației prevăzută de art. 425 indice 1 Cod procedură penală. În continuare regăsim un caz în care a fost admisă această cale de atac, măsura arestului preventiv fiind înlocuită cu măsura arestului la domiciliu.
Incheiere Tribunalul Bucuresti, verificare masuri preventive (art.206 NCPP) (Penal)
Incheiere
din 27 noiembrie 2014
1787/2014
Text speţă
Persoană fizică vs
ROMÂNIA
DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXXX
TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA I PENALĂ
ÎNCHEIERE
Şedinţa publică din data de 26 noiembrie 2014
Tribunalul constituit din:
P_________: M____ B________
GREFIER: F_______ F_____
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti – a fost reprezentat de procuror C___ P___ I___ .
Pe rol soluţionarea cauzei penale având ca obiect contestaţia declarată de către contestatorul inculpat Z_____ G_____ împotriva încheierii de şedinţă din data de 18.11.2014 pronunţată de către Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXXX.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns contestatorul inculpat Z_____ G_____, personal, aflat în stare de arest preventiv şi asistat de apărător ales, avocat Lorette L___ cu împuternicire avocaţială nr.10 emisă în data de 21.11.2014 în baza contractului de asistenţă juridică nr. 43/2014 aflată la dosarul cauzei..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
(…)
Instanța reține că împotriva încheierii pronunțată de Judecătoria Sector ___ prin care s-a menținut măsura arestului preventiv, inculpatul a formulat contestatie solicitand inlocuirea măsurii arestării preventive si judecarea, in cadrul unei libertati supravegheate si restrictionate, apreciind că a fost aproape finalizata administrarea de probe iar arestarea preventiva nu poate constitui o sanctiune sine die.
Aflarea adevarului nu prezuma inclinarea balantei intr-o singura directie, iar exigentele procesului penal sunt indeplinite cu o masura preventiva mai usoara.
Analizand contestatia formulata, in baza art.206 corob. cu art.202NCpp, instanta o va respinge pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art.202 alin.1 NCpp masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe sau indicii temeinice din care rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni. Alin.3 al aceluiasi articol precizeaza ca orice masura preventiva trebuie sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei aduse persoanei fata de care este luata si necesara pentru realizarea scopului urmarit.
Acestei noţiuni din dreptul intern le corespunde sintagma de motive verosimile folosită de art. 5 pct. 1 lit. c din CEDO, direct aplicabilă în dreptul intern în temeiul art. 20 raportat la art. 11 alin. 2 din Constituţie. Această sintagmă a primit în jurisprudenţa CEDO semnificaţia de existenţă a unor fapte sau informaţii de natură a convinge un observator obiectiv că persoana a comis o infracţiune (cauza Fox, Campbell şi Hartley c. Regatului Unit) fără a fi necesar ca la momentul luării măsurii preventive să existe probe suficiente pentru a se putea formula o acuzare completă ( cauza Murray c. Regatului Unit ).
În prezenta cauză, instanta retine ca există probe care sunt în măsură să determine o suspiciune rezonabilă în sensul comiterii de către inculpatul-contestator a infracţiunilor pentru care este cercetat, fapt ce rezultă din: declaraţiile persoanelor vătămate, procesul – verbal de depistare în flagrant, declaraţiile martorului T_______ G_______, planşele foto judiciare, certificatul medico-legal, declaraţiile inculpaţilor, precum şi mijloacele probatorii administrate până la acest moment, în cursul cercetării judecătoreşti (declaraţii martori şi persoane vătămate) .
Se observa insa ca evaluarea anterioara a inculpatului in stabilirea starii de pericol pentru ordinea publică, luand in considerare criteriile stabilite prin practica CEDO- cauza Aleksanyan c Rusiei, 22.12.2008; cauza Letellier c Frantei, 26.06.1991, precum şi exigenţele art. 223 alin. 2 teza finală din N. C.pr.pen., nu mai este fondata. Gravitatea faptelor pentru care inculpatul este cercetat, prin prisma modalitatii şi împrejurărilor concrete în care se presupune că au fost comise faptele, respectiv, prin exercitarea de violenţe fizice (agresarea mai multor agenţi de poliţie, muşcarea acestora, solicitarea concursului celorlalţi inculpaţi pentru a se putea opune încătuşării, fuga de la locul săvârşirii presupusei fapte după ce anterior agresase o persoană care se afla în trecere şi care, de altfel, a determinat intervenţia organelor de poliţie) şi prin comiterea cărei sunt afectate două categorii de relaţii sociale, respectiv cele referitoare la integritatea fizică şi sănătatea persoanei şi la respectul datorat autorităţii de stat , sunt aspecte de necontestat.
Dar stadiul cercetarii judecatoresti, varsta, existenta unei familii organizate, lipsa antecedentelor penale, sunt indici concreti care nu mai justifica continuarea incarcerarii in raport cu exigentele interesului public.
Judecatorul constata, in acest stadiu al procesului penal, ca nu exista motive pentru care buna desfasurare a judecatii-si administrarea mijloacelor de proba mentionate- sa fie impiedicata de punerea in libertate sub garantia unei masuri preventive mai putin restrictive de libertate.
Nu există date concrete din care rezultă necesitatea de a preveni savarsirea unei alte infractiuni sau impiedicarea sustragerii inculpatului de la judecata.
Raportat la cerintele de proportionalitate prev. de art. 202 alin.3 NCpp, se constata ca masura preventiva a arestului la domiciliu, este necesara pentru realizarea scopului urmarit prin dispunerea acesteia, conform celor susmentionate, in cazul inculpatului. In acest sens, cererea de inlocuire formulata este vadit fondata. F___ de cele retinute, in baza art.206NCpp va admite contestatia formulata de inculpatul Z_____ G_____ împotriva Incheierii din 18.11.2014 pronunţată de Judecătoria sector 4 Bucureşti.
Va desfiinta in parte incheierea contestata si rejudecand cauza dispune:
Va admite cererea inculpatului-contestator de inlocuire a masurii arestarii preventive cu masura preventiva a arestului la domiciliu pentru o perioada de 30 de zile, începând cu data punerii in executare a prezentei încheieri.
În baza art.221 al.1 NCpp va impune inculpatului obligaţia de a nu părăsi imobilul din Bucureşti, ___________________, ____________________, CNP xxxxxxxxxxxxx fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza.
În baza art.221 al.2 NCpp, pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are următoarele obligaţii:
a) să se prezinte în faţa organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să nu comunice cu coinculpaţii, persoane vatamate, parti civile, cu martorii din cauză ori cu experţii desemnaţi de organul judiciar, sau cu membrii de familie ai acestora.
În baza art.221 al.4 NCpp va atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.
Va dispune punerea în libertate, de indata, a inculpatului Z_____ G_____ de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 54/DL/03.07.2014 emis de Judecătoria sector 4 Bucureşti, daca nu este retinut sau arestat in alta cauza.
Va mentine in rest, dispozitiile incheierii contestate.
În baza art.275 alin. 3 NCpp cheltuielile judiciare avansate rămân în sarcina statului.